Reuniunile de familie de sărbători: bucurie sau trigger?

Reuniunile de familie de sărbători și timpul petrecut cu cei dragi poate fi minunat și mulți dintre noi îl așteptăm cu drag. Se poate întâmpla, însă, ca în această perioadă să simțim tensiune, la fel de mult sau chiar mai mult decât plăcere. Pot apărea tristețe sau dezamăgire față de discuțiile în contradictoriu din anii trecuți. Poți simți chiar teamă că ele se vor repeta. Poate că anticipezi momentele în care mama îți va critica stilul vestimentar sau soacra stilul de parenting.

Navigatul acesta printre conflicte vechi sau subiecte delicate este cel puțin dificil. Dacă îți dorești să te simți mai plin(ă) de încredere în cadrul reuniunilor familiale, articolul este pentru tine. Vom trece împreună prin mai multe întrebări despre ce pot însemna reuniunile de familie de sărbători și vei avea la dispoziție câteva recomandări care îți pot fi utile.

De ce există atât de multă presiune în jurul reuniunilor de familie de sărbători?

Trăim într-o societate dominată de social media, comparații cu ceilalți și informații despre cum ar trebui să ne comportăm și să ne simțim. În acest cadru, avem așteptări destul de ridicate de la noi înșine, de la ceilalți și de la timpul petrecut în familie. Iar când vorbim despre așteptări ridicate, știm cu toții cum se finalizează, nu-i așa? În plus, încercăm adesea de sărbători să fim mai buni, mai amabili, mai toleranți, sperând că și ceilalți vor fi la fel. Iar atunci când măturăm mizeria sub covor pentru a da bine în poză, se poate să ne împiedicăm de ea.

Reuniunile familiale devin dificil de gestionat dacă sunt percepute drept obligații. Atunci când ceea ce se cere de la noi depășește nivelul de energie de care dispunem, începem să simțim stres, corpul se tensionează și chiar apar somatizări. Așadar dacă simți teamă, tristețe, apatie, dureri de stomac, de cap sau tensiune în umeri când te gândești că îți vei întâlni rudele de sărbători înseamnă că pui presiune să îndeplinești o obligație care poate fi ocolită sau reinterpretată.

Reuniunea de familie de sărbători, între bucurie, presiune și trecut

Dacă ai reușit deja să te așezi în viață așa cum este ea, imperfectă, probabil ai și făcut pace cu tot ceea ce ți-a provocat suferință în familie. Te vei bucura, astfel, de întâlnirea cu membrii familiei extinse, indiferent dacă ultima dată i-ai văzut recent sau cu mult timp în urmă. Aceeași bucurie poți să o simți și dacă nu ai reușit încă să faci pace cu tot ce este, însă ai găsit niște modalități de a funcționa cât mai sănătos în cadrul dinamicilor familiale.

Din familie învățăm ce înseamnă iubirea. Pentru unii iubirea înseamnă grijă și căldură, iar pentru alții sprijin. Există însă și persoane pentru care iubirea înseamnă critică, distanță sau absență. Dacă sistemul nervos învață că în familie suntem predispuși pericolului – ceartă, indisponibilitate emoțională, îngrădirea spontaneității sau a autenticității – el dezvoltă mecanisme pentru a se proteja. Odată întorși în mediul în care am experimentat disconfort, reacțiile pe care le avem la triggerele din exterior sunt adesea ale copilului care am fost, ale cărui răni încă nu s-au închis. Corpul și creierul nostru își amintesc foarte bine rănile din copilărie și reacționează la ele după un tipar bine cunoscut dacă acel tipar nu a fost revizitat și flexibilizat.

Creierul este programat să caute predictibilitate. De ce? Pentru că este mult mai ușor să acceseze în baza de date un răspuns prestabilit decât să formeze unul nou care s-ar putea să nu funcționeze. Așadar venim în sânul familiei cu un repertoriu de răspunsuri bine stabilite și pe care le repetăm într-o formă sau alta la fiecare întâlnire. Acesta este motivul pentru care tatăl va avea aceleași glume, mama aceleași nemulțumiri, sora aceleași povești romantice și fratele același comportament evitant.

Cum ne introducem copilul în această atmosferă? Ce ducem mai departe din tradițiile familiilor noastre? 

Copilul învață despre iubire în familie. La fel învață și despre tradiții. Dacă cearta de Crăciun este o „tradiție” la voi în familie, copilul va învăța că sărbătorile sunt despre tensiune. Dacă stabilirea limitelor este ceva ce lipsește, iar sacrificiul de sine este ridicat la rang de artă, acesta va fi modelul pentru cel mic. Însă dacă ceea ce vede în cadrul reuniunilor familiale este că adulții se respectă chiar și când nu se plac neapărat, va învăța să facă la fel.

Sărbătorile vin cu foarte mulți stimuli care pot fi obositori și pentru adulți, cu atât mai mult pentru copii. Este important ca aceștia să fie pregătiți de acasă pentru a ști în mare la ce să se aștepte. Mai mult, este important să știe care sunt aspectele care se pot negocia și care nu. De exemplu, dacă copilului nu îi place să fie strâns sau pupat, nu e cazul să fie forțat într-o apropiere fizică pe care nu și-o dorește. Însă dacă nu e de acord cu ceva sau nu îi place de cineva, nu este îndreptățit să fie lipsit de respect.

Atunci când avem un set de valori și priorități la care ne raportăm, devine mai clar ce ne dorim de la noi înșine și de la interacțiunile cu cei din jur. Dacă ai nevoie de ajutor în a-ți descoperi valorile, am scris despre asta aici. Ele te vor ghida în a decide ce e important să îi fie transmis celui mic. Cu ce imagine, idee, amintire îți dorești să rămână după sărbători?

Cum spunem ce nu ne place fără să rănim?

Mult timp s-a vorbit despre trei mecanisme de apărare în fața pericolului. Ele sunt lupta, fuga și înghețul. Luptăm atunci când simțim că avem resurse suficiente. Fugim sau evităm atunci când contextul ne permite și înghețăm sau capitulăm dacă nu putem apela la primele două mecanisme. Pete Walker adaugă un al patrulea mecanism de apărare în fața pericolului: fawning. Acesta s-ar traduce prin gudurare sau a face pe plac. În reuniunile familiale apelăm la cel puțin unul din aceste mecanisme atunci când lipsește comunicarea deschisă și sănătoasă.

Când ne certăm cu alți membri ai familiei, intrăm într-un mecanism de luptă. Dacă suntem obișnuiți să ignorăm anumite subiecte sau să ieșim din încăpere în mijlocul unei discuții dificile, înseamnă că fugim. Capitulăm atunci când permitem să ne fie încălcate drepturile. Ne gudurăm (fawn) atunci când ne simțim în pericol și încercăm să îi facem pe plac celuilalt pentru a evita o eventuală consecință negativă.

Ce înseamnă o comunicare sănătoasă cu celălalt?

O comunicare sănătoasă presupune interpretarea mesajului celuilalt într-un mod care să nu ne rănească. Am mereu opțiunea de a lua personal ceea ce vine spre mine sau de a înțelege că mesajul celuilalt spune mai mult despre el chiar dacă mă acuză pe mine. Dacă mătușa îmi cere să mai mănânc o porție de sarmale, acest lucru poate să însemne că nu mă respectă. Același comportament poate însemna că își dorește mult să fie o gazdă bună, că nu știe cum altfel să se conecteze cu ceilalți sau că dorește să se simtă valorizată.

Comunicarea eficientă presupune și să transmitem ceea ce ne dorim fără a-i răni pe cei din jur. Atunci când vorbim despre noi înșine, nu despre ceilalți avem șanse crescute să dezamorsăm eventuale conflicte. O formulare potrivită ar putea fi:

Atunci când sunt întrerupt(ă) în timp ce vorbesc mă simt neimportant(ă) și asta mă face să-mi doresc să mă retrag din conversație. Am nevoie să fiu respectat(ă) sau ascultat(ă) până la capăt  pentru a mă simți în siguranță să fiu aici.

Știu că teoria și practica sunt adesea despărțite de un drum lung. Însă orice prim pas spre a reacționa diferit este semnificativ.

Descarcă aplicația Parentool:

Cum răspundem provocărilor apărute în reuniunile de familie?

Atunci când așteptările sunt crescute, iar răbdarea este limitată, putem întâmpina provocări în cadrul reuniunilor de familie. Din fericire există soluții pentru a trece cu bine sau a ieși cât mai puțin șifonați din acestea.

1. Reglează-ți așteptările. 

Dacă te aștepți ca mediul sau oamenii să se schimbe de la o sărbătoare la alta, s-ar putea să trăiești dezamăgire. O așteptare mai realistă legată de familie ar putea fi formulată astfel:

Îmi doresc să petrecem timp de calitate împreună. Sunt conștient(ă) că acest lucru nu ține doar de mine. Voi face atât cât pot pentru a contribui la o stare de bine.

2. Stabilește limite.

Dacă ești genul de om care vizitează și ruda aceea conflictuală doar pentru a face pe plac părinților, care mănâncă sarmale chiar și dacă îi deranjează stomacul sau bea un pahar în plus de alcool doar pentru a nu jigni, poate e momentul să setezi limite cu respect față de tine și față de ceilalți. Răspunde scurt și ferm, fără a intra în justificări:

De data aceasta vom vizita mai puține rude.

Mulțumesc, nu mănânc sarmale.

Am băut suficient.

Dacă apar insistențe, poți să zâmbești politicos, spunând că nu ai un alt răspuns și să schimbi subiectul.

3. Amintește-ți că nu ești responsabil de emoțiile celuilalt.

Emoțiile nu rezultă direct din ceea ce ni se întâmplă. Ele sunt rezultatul modului în care interpretăm ceea ce ni se întâmplă. Dacă primești afirmații de genul „Mă supăr dacă nu faci asta”, amintește-ți că celălalt are dreptul să se supere. La fel, și tu ai dreptul să refuzi. Acest lucru nu te transformă în persoana responsabilă de emoția trăită de celălalt.

4. Găsește o zonă neutră de discuții.

Dacă știi că anumite subiecte provoacă tensiuni, evită-le. Există numeroase alte ocazii pentru a fi abordate.

5. Când simți că disconfortul crește și ești pe cale să explodezi, ia-ți timp pentru tine.

Dacă poți, retrage-te într-un loc izolat și practică niște exerciții de respirație sau împământare pentru a te readuce în prezent. Un exemplu de împământare ar fi să împingi tălpile în podea pentru a-i simți susținerea. Întreabă-te dacă ai vreo contribuție la situația creată și caută o soluție de a reveni în grup.

6. Încearcă să te privești și să îi privești pe ceilalți cu compasiune.

Toți sunteți oameni cu vulnerabilități și nevoi neîmplinite, dar care în esență caută iubire și înțelegere.

7. Ai grijă de tine!

Fă o baie caldă, un duș lung, petrece câteva momente în liniște. Fă orice îți bucură sufletul pentru a-ți încărca bateriile.

8. Caută sprijinul partenerului.

Amintește-ți că sunteți o echipă!

Cum ne raportăm acum față de reuniunile de familie de sărbători?

Dincolo de provocările care pot apărea în cadrul reuniunilor de familie, sărbătorile sunt despre bucurie, acceptare, iertare și recunoștință. Suntem oameni și avem dreptul să trăim ce avem de trăit pentru a crește, a învăța, a ne forma. În același timp, momentele petrecute cu familia sunt numărate, așa că fiecare poate alege cu ce să și le umple.

Cum ar fi dacă am privi cu mai multă răbdare spre ceea ce ne apropie de cei dragi, poate mai ales în reuniunile de familie de sărbători? La finalul zilei, nu suntem perfecți, așa cum nu sunt nici cei din jurul nostru. Dar asta nu ne împiedică să ne iubim și să creăm punți între lumile noastre.

Sursa foto: Freepik.com.

Descarcă aplicația Parentool:

Împărtășește cu prietenii tăi

Autor

Descoperă cursul video
Cele mai frecvente boli ale copilăriei
cu dr. Alexandra Constantin, medic pediatru

Lasă un răspuns

Lasă un răspuns