Infecția COVID-19 la copii este un subiect sensibil care revine în discuție. Fiecare părinte trebuie să fie informat în legătură cu simptomele acestui virus astfel încât să poată lua cele mai bune decizii pentru copilul său. Am stat de vorbă cu medicii pediatri din aplicația Parentool și am aflat cele mai importante informații de care trebuie să ținem cont.
În prima parte a acestui material, medicul pediatru Monica Pintican ne-a răspuns la câteva informații esențiale despre suspiciunea, confirmarea și tratarea infecției cu COVID-19 la copii.
Care sunt măsurile de prevenție pe care le putem aplica?
Putem preveni infecția cu virusul Sars CoV-2 dacă vom respecta câteva reguli simple:
- evitarea petrecerii unui timp îndelungat în locuri aglomerate din spatii închise;
- aerisirea frecventă a încăperilor;
- spălarea frecventă a mâinilor, în special atunci când suntem în afara casei;
- evitarea contactului cu persoanele care prezintă semne de infecție respiratorie;
- folosirea șervețelelor de hârtie atunci când tușim/strănutăm și aruncarea acestora la gunoi.
La primele simptome de răceală este important să reducem contactul cu alte persoane, chiar și membrii ai familiei. Este recomandată izolarea la domiciliu și testarea pentru stabilirea diagnosticul de infecție cu Sars CoV-2.
Copilul meu are COVID-19?
Semnele și simptomele sunt, în general, aceleași ca în oricare infecție respiratorie. Prin urmare, putem avea un diagnostic clar doar în urma testării specifice pentru Sars-CoV-2. Din fericire, copiii prezintă de cele mai multe ori forme ușoare sau chiar asimptomatice ale infecției Covid-19.
Infecția se manifestă cu simptome respiratorii:
- obstrucție și secreții nazale,
- tuse,
- durere faringiană, care pot fi însoțite de febră (± frisoane), dureri musculare sau de cap și stare accentuata de oboseală.
În mod particular, la copii apar frecvent și manifestări gastrointestinale: grețuri, vărsături, diaree sau durere abdominală.
Ce trebuie să fac după ce copilul meu este depistat cu COVID-19?
Dacă starea generală a copilului este bună se recomandă izolarea la domiciliu și anunțarea medicului de familie sau a pediatrului, în vederea stabilirii tratamentului medicamentos corespunzător. Monitorizarea prin telemedicină poate fi de un real ajutor în aceste situații. Astfel, părintele poate furniza informații medicului despre simptomele pe care le prezintă copilul, starea sa si evoluția bolii de la o zi la alta, primind ulterior sfaturi și recomandări adecvate. Poți folosi aplicația Parentool pentru astfel de contexte.
Care sunt semnele de alarmă care ar trebui să ne trimită la Urgențe?
Semnele de alarmă care ne indică necesitatea consultului medical sunt:
- febra greu de controlat
- și alterarea stării generale (copilul refuză să consume alimente și lichide).
De asemenea, apariția insuficienței respiratorii:
- geamăt respirator,
- episoade de apnee (oprirea respirației),
- bătăi ale aripilor nazale,
- tiraj intercostal,
- cianoză/paliditate.
Care este tratamentul pentru un copil cu COVID-19?
Tratamentul infecției cu Covid-19 la copii este unul simptomatic. Acest lucru înseamnă că administrăm medicamente în funcție de simptomele pe care le prezintă copilul:
- antitermice (paracetamol, ibuprofen) dacă are febră;
- medicația specifică virozelor respiratorii (spray cu efect antiinflamator pentru gât, dezobstruante nazale etc.)
- antiemetice și antidiareice în cazul simptomelor digestive;
- avem grijă să asigurăm un aport adecvat de lichide, hidratarea având un rol esențial în menținerea stării generale bune a copilului.
Tratamentul antibiotic nu se administrează de rutină în infecția cu Sars CoV-2, acesta fiind rezervat doar cazurilor complicate prin suprainfectare bacteriană. Recomandarea antibioterapiei se face pe baza investigațiilor paraclinice, în cazul pacienților care prezintă comorbidități (afecțiuni cronice ale tractului respirator, imunodeficiențe, boli neurologice severe etc.) sau pe baza examenului clinic, după câteva zile de evoluție nefavorabilă.
Nu oferiți medicamente copilului înainte de consultarea unui medic.
Infecția cu COVID-19 la copii și în familie
De asemenea, am discutat cu Alexandra Constantin, medic pediatru și specialist Parentool, despre cum trebuie să procedăm atunci când ne confruntăm cu acest virus la unul dintre membrii familiei, precum și despre riscurile infecției cu COVID-19 la copii.
Ce facem dacă doar unul dintre copii are COVID-19?
Dacă frățiorul care nu are COVID-19 are vârsta sub doi ani, sau chiar sub 6 luni, ideal ar fi sa încercăm să îl izolam pe frățiorul bolnav. E important de știut că la vârstă mică există riscul de complicații și forme severe de boală. Cum putem să îl izolăm? De exemplu, plecăm la bunici cu copilașul cel mic și cel cu COVID rămâne acasă cu tata. Dacă acest scenariu nu este posibil, încercăm să limităm contactul direct dintre cei doi frați, măcar în primele 3-5 zile: fără pupici și îmbrățișări și aerisim frecvent casa.
Ce facem dacă părinții au COVID și copiii nu?
Putem lua exact aceleași măsuri pe care le-am menționat anterior. Cu aceasta ocazie, reamintesc că de cele mai multe ori virusul SarsCov2 este transmisibil cu 1-2 zile înainte de apariția simptomelor. Astfel, izolarea față de ceilalți membrii ai familiei s-ar putea să fie inutilă, odată cu apariția simptomelor. Pe de altă parte, în cazul mamelor care alăptează și sunt diagnosticate cu Covid19, se recomandă continuarea alăptării. Astfel, bebelușul poate fi protejat de boală prin anticorpii transferați prin laptele mamei.
Care sunt metodele de testare pentru COVID la copii?
Metodele de testare pentru stabilirea diagnosticului de Covid19 sunt identice cu cele de la adulți. Cea mai sigură metodă rămâne analiza de tip RT-PCR Sars Cov2 dintr-un exsudat nazofaringian (probă din nas), oro-faringian (probă din gât) sau din salivă, cu o incidență diferită în funcție de zona din care s-a recoltat. Însă, cu o sensibilitate destul de apropiată, sunt și testele rapide de tip Antigen, pentru care se recoltează exsudate. O metodă invazivă de diagnostic este și identificarea Anticorpilor Anti SarsCov2 din sânge. În unele cazuri, pentru diagnosticul complicațiilor, se pot efectua examinări imagistice (radiografie, CT pulmonar) sau alte teste de diagnostic.
Care este diferența dintre tratamentul pentru copii și cel pentru adulți?
În general, la copii tratamentul este simptomatic pentru că aceștia fac forme ușoare spre medii de boală. În plus, majoritatea copiilor nu au afecțiuni cronice care influențează tratamentul. La adulți, în schimb, se calculează un grad de risc în funcție de afecțiunile cronice și tratamentul pe care îl urmează. Astfel se decide ce tratament este indicat. De asemenea, se folosesc mult mai frecvent în tratament medicamente antivirale, anticoagulante și antiinflamatorii steroidiene, medicație ce se folosește și la copii, dar doar în formele severe de boală sau la cei care au risc de a dezvolta forme severe. Desigur că și tratamentul cu oxigen este indicat în formele severe de boală, atât la copii, cât și la adulți.
Care sunt riscurile dacă copilul are COVID-19?
Afectarea sistemului respirator în formele severe de boală poate duce la insuficiență respiratorie sau suprainfecție pulmonară. Chiar dacă majoritatea copiilor dezvoltă forme ușoare și medii, ignorarea severității bolii duce la o complicație tipică populației pediatrice – Sindromul Multiinflamator Sistemic, care poate afecta chiar și vasele inimii. Frecvent descris și la copii este sindromul de Long COVID care se manifestă cu persistența unor simptome pe termen lung (săptămâni sau luni de zile):
- oboseală cronică,
- rezistența scăzută la efort,
- dureri de cap/ burtă/ articulații.
Alte complicații mai rare sunt șocul septic sau alte afecțiuni neurologice.
În loc de concluzii
Infecția COVID-19 la copii este una dintre cele mai mari temeri contemporane pentru părinți, mai ales în primii ani de viață. Este de recomandat, însă, să încerci să ai încredere în faptul că printr-o informare responsabilă, vei lua cele mai potrivite decizii pentru copilul tău.
De asemenea, știm că infecția COVID-19 nu este singura provocare de natură medicală cu care te confrunți atunci când vine vorba de copil. Dacă îți dorești să fii pregătit pentru situațiile de boală și să știi ce este de făcut atunci când acestea apar, te invităm să urmărești cursul video creat în colaborare cu dr. Alexandra Constantin. Găsești aici detaliile pentru cursul online Cele mai frecvente boli ale copilăriei unde analizăm 17 boli care apar în intervalul 0-12 ani.
Sursa foto: Freepik.com.