Am început să observ niște diferențe între copilul meu și alți copii. Oare e ceva în neregulă? Oare fac eu ceva greșit? Cu cine pot să vorbesc despre temerile mele? Să mai aștept? Acum că știu, ce e de făcut?

Imaginează-ți următorul scenariu. Te pregătești pentru o vacanță la care ai visat de mult timp. Totul e pregătit, știi exact ce vrei să vizitezi și ești pregătit pentru neprevăzutul din timpul zilelor de concediu. La decolare entuziasmul ajunge la nivele înalte, însă atunci când aterizezi ți se spune că ai ajuns într-o altă destinație. Sigur, e la fel de frumoasă, dar nu pentru asta te-ai pregătit. Ce faci? Te gândești să învinovățești pe cineva, inclusiv pe tine sau te bucuri de noua experiență? Povestea părinților care au copii cu autism e similară cu cea descrisă mai sus.


În articolul de mai jos îți răspundem la cele mai frecvente întrebări legate de autism:

  • Ce este autismul
  • Care sunt simptomele autismului
  • Când este cazul să vezi un specialist
  • Care sunt punctele forte ale copiilor cu autism

 Autismul este o tulburare de dezvoltare care afectează comunicarea și comportamentul. Severitatea simptomelor depinde foarte mult de la o persoană la alta. Deși este o tulburare care se manifestă pe tot parcursul vieții, intervențiile corespunzătoare pot facilita adaptarea la mediu.

Identificarea din timp a câtorva semne specifice este cheia pentru o intervenție cât mai rapidă care crește șansele unor efecte pozitive pe termen lung.  

De asemenea, această identificare poate ajuta la scurtarea perioadei de incertitudine, îngrijorare, stres și frustrare pe care multe familii o resimt. Primele îngrijorări ale părinților pot să apară în perioada de 18-24 de luni, deși diagnosticul este stabilit după 3 ani.

 Care sunt simptomele care pot indica o tulburare de spectru autist?

Se spune că dacă ai cunoscut o persoană cu autism, atunci ai cunoscut o persoană cu autism (“If you’ve met one person with autism, you’ve met one person with autism.” – Dr. Stephen Shore), făcând referire la cât de semnificative sunt diferențele de la o persoană la alta.

Primele semne care pot indica o tulburare de spectru autist pot să fie vizibile înainte de vârsta de 2 ani – copilul nu își caută părinții cu privirea, nu urmărește obiecte în mișcare, nu arată cu degetul (pointing), nu împărtășește bucuria, are întârzieri în dezvoltarea limbajului. Totuși, există și situații în care copilul pare să aibă un traseu tipic de dezvoltare până la vârsta de 2 ani, iar ulterior începe să piardă din abilități.

Printre semnele prezente la 12 luni se numără următoarele :

  • Markeri comportamentali: dificultăți în ceea ce privește contactul vizual și urmărirea vizuală. Câteva dintre manifestări ar fi: nu caută cu privirea atunci când este strigat pe propriul nume, imitaţie redusă (ex: nu te imită în jocul Cucu-Bau sau la bătut din palme), zâmbet social redus, pare să nu reacționeze la voci familiare;
  • Nu zâmbește sau pare să nu aibă reacții la cele transmise de către cei din jur;
  • Pasivitate crescută – copilul are dificultăți în comunicarea nevoilor (ex: nu îți comunică prin plâns atunci când îi este foame);
  • Nu inițiază sau nu răspunde la gesturile de afecțiune ale părinților (ex: nu cere să fie luat în brațe). 
  • Prezintă mai frecvent comportamente motorii repetitive (ex: închid și deschid uși, se învârt în jurul propriului ax, flutură mâinile). 

Cercetările din domeniu au identificat unele trăsături specifice ale copiilor cu autism, observate la modul general, pe parcursul întregii copilării.

La nivel social și de comunicare, pot fi observate o serie de trăsături:

  • Lipsa contactului vizual sau contact vizual intermitent;
  • Absența răspunsului la nume sau la alți indici verbali meniți să îi capteze atenția;
  • Deficite în folosirea unor indici sociali, cum ar fi gesturi pentru comunicarea dorințelor (ex: copilul nu arată cu degetul ceea ce își dorește
  • Dificultăți în ceea ce privește limbajul expresiv și receptiv – ex: pierde din cuvintele acumulate anterior;
  • Dificultate în imitarea acțiunilor celorlalte persoane;
  • Inițierea unui subiect de discuție preferat și dezbătut pe larg, fără a observa că ceilalți nu sunt interesați sau fără a le da ocazia să răspundă;
  • Expresii faciale sau gesturi care nu sunt în concordanță cu ceea ce spune;
  • Dificultăți în a înțelege un alt punct de vedere sau incapacitatea de a prezice sau de a înțelege acțiunile celorlalți.

 La nivel comportamental se remarcă următoarele:

  • Repetarea unor tipare de comportament (ex: fluturat mâini, deschis și închis sertare) sau repetarea unor cuvinte sau fraze – ecolalie (ex: copilul repetă întrebarea care i-a fost adresată, fără a oferi un răspuns sau repetă de mai multe ori ce a auzit la TV);
  • Fixații pe anumite interese – numere, fapte, învârtit roți de la mașinuțe;
  • Stereotipii – fluturatul mâinilor, sărit la bucurie etc.;
  • Dificultăți de adaptare la schimbarea rutinelor;
  • Particularități ale jocului (ex: pare să fie mai interesat de unele părți ale jucăriilor, cum ar fi roțile mașinilor, pe care le învârte în mod repetat, fără a folosi jucăria cu scopul de a imita mișcarea unei mașini,  alege mai multe jucării din casă pe care le aliniază și uneori manifestă supărare dacă părintele ia o jucărie din șirul creat de către el);
  • Mers pe vârfuri;
  • Agresivitate îndreptată spre sine sau spre ceilalți (ex: se lovește cu mâinile peste cap, îi lovește pe ceilalți copii sau adulți în mod frecvent) ;
  • Probleme la nivel senzorial – lumină, sunete, anumite piese de îmbrăcăminte. 

⚠️Un aspect important pe care să îl ai în vedere este că toate aceste semne, luate separat pot să indice o dezvoltare tipică. E important să nu uităm faptul că fiecare copil are un ritm de dezvoltare diferit, prin urmare unele achiziții pot să apară mai târziu.

Sursa: Unsplash

 Când mă adresez unui specialist?

Dezvoltarea copilului implică diferențe foarte mari de la un caz la altul. Literatura de specialitate abundă de studii privind abilitățile pe care copilul ar trebui să le dețină în fiecare etapă de vârstă. Așadar, ținând cont de aceste 2 aspecte, diferențele dintre copii și abilitățile în funcție de vârstă, când e momentul să te îngrijorezi?

Pot să fie semne de alarmă etapele în care observi o perioadă de stagnare pentru un timp mai îndelungat sau chiar de regres în dezvoltare. De exemplu, la vârsta de 2 ani copiii execută comenzi simple, asociază obiecte asemănătoare sau cu imaginea lor, imită acțiuni simple, indică obiecte familiare la cerere și își spun numele. 

Care sunt punctele forte ale copiilor cu autism?

În general, puși în fața unui diagnostic, părinții se concentrează pe aspectele negative implicate. Desigur, acestea sunt relevante, însă e recomandat să nu pierzi din vedere nici punctele forte pe care un copil cu autism le poate avea:

  • Abilitatea de a spune adevărul, chiar și când acesta e inconfortabil;
  • Abilitatea de a decoda limbajul scris de la vârste fragede (hiperlexie);
  • Abilități matematice, tehnice, de a înțelege noțiuni concrete;
  • Abilități artistice;
  • Memorie de lungă durată bună.

Drumul pe care îl ai de parcurs ca părinte poate să fie adeseori complicat. În cazul unui diagnostic de autism e necesară implicarea familiei, pe lângă cea a specialiștilor. Modul în care funcționează o familie ca întreg reprezintă un factor esențial în recuperarea copilului.

Sărbătorește micile victorii și nu uita că un copil cu autism este copil, adică are nevoie și de joacă, pe lângă terapiile oferite.

Dacă vrei să afli mai multe detalii despre cum poți gestiona tu ca părinte, cine pune diagnosticul, cum îți alegi terapeutul potrivit și cum se desfășoară o ședință, te invităm să parcurgi partea a doua a articolului AICI.

 


Bibliografie

  1.     Brentani, H.,  Silvestre de Paula, C., Bordini, D., Rolim, D., Sato, F., Portolese, J., Pacifico, M.C., McCracken J.T., (2013) Autism spectrum disorders: an overview on diagnosis and treatment. Revista Brasileira de Psiquiatria, 35:S62–S72.
  2.     Camarata, S. (2014). Early identification and early intervention in autism spectrum disorders: Accurate and effective? International Journal of Speech-Language Pathology, 16(1): 1–10.
  3.     Crais, E.R., Watson, L. R., Baranek, G.T., Reznick, S. (2006). Early Identification of Autism: How Early Can We Go?. Seminars in speech and language, Vol. 27 (3), 143-160.
  4.   Daniels, A.M.,  Mandell, D.S. (2014). Explaining differences in age at autism spectrum disorder diagnosis: A critical review. Autism, Vol. 18(5) 583–597.
  5.     Servicii pentru familie. Ghidul celor 100 zile. (2013). Autism Speaks
  6.     Zwaigenbaum L., Bryson S., Rogers T., Roberts W., Brian J., Szatmari P. (2005) Behavioral manifestations of autism in the first year of life. International Journal of Developmental Neuroscience. Vol  23, 143–152.

Diana Pop

Diana este psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental. A absolvit Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației și Masteratul de Psihologie Clinică, Consiliere Psihologică și Psihoterapie din cadrul Universității Babeș Bolyai. De asemenea, a participat la o serie de conferințe și programe care vizează dezvoltarea atipică. Are experiență în lucrul cu copii cu autism și familiile acestora, adolescenți și adulți.Spiritul ludic o face să se regăsească în lumea celor mici, iar prin combinarea acestuia cu metode validate îi ghidează pe copii alături de alți specialiști, părinți și cadre didactice.

Leave a Reply

Close Menu