Te-ai gândit vreodată la dezvoltarea creierului copilului tău? Poate unul dintre cele mai fascinante procese prin care trecem cu toții este maturarea cerebrală. Mai precis, aceasta înseamnă evoluția creierului nostru. Acesta se modifică și se transformă, dobândind constant caracteristici noi. Se asigură, astfel, aproape toate elementele care ne fac funcționali, întregi.
Acest parcurs nu are loc doar la vârsta copilăriei, ci se întinde pe tot parcursul primelor două decade de viață. Așa că, după 20 de ani, creierul nostru se află într-o formă aparent definitivă. Totuși, nu pentru mult timp, fiindcă prea curând începem să mergem pe panta descendentă.
În acest articol trecem printre cele mai importante procese care duc la formarea creierului, din perioada în care se află în burtica mamei până la varianta de adult. Sper că la final să aveți senzația că vă înțelegeți ceva mai bine atât copiii, cât și pe voi înșivă.
Cu cât citesc mai mult, cu atât am senzația că corpul uman și modul în care se dezvoltă el, de la o celulă, la oameni întregi, funcționali, cu mecanisme mai complexe decât ne dă voie imaginația să intuim, e o adevărată minune. Dar parcă creierul are în sine un mister care îl învăluie. Poate pentru că e partea pe care o simțim ca fiind cel mai mult noi înșine.
Dezvoltarea creierului bebelușului din burtică
Dezvoltarea creierului începe imediat după concepție și continuă mult și bine, trecând prin copilărie, până după 20 de ani. Adică noul om abia depășește stadiul de celulă și deja dă semne că vrea să gândească, să se miște, să existe de unul singur.
Creierul embrionului se formează începând cu săptămâna a treia de gestație. Atunci celula-mamă (progenitoare) se divide în neuroni și celule gliale. Aceste tipuri de celule stau la baza sistemului nervos (practic din ele este format).
*Embrion este termenul pe care îl primește bebelușul din burtică de la 2 la 8 săptămâni.
Din săptămâna a 9-a creierul micuților arată ca o structură mică și netedă. Pe parcursul sarcinii se va schimba ca aspect, mergând treptat spre forma pe care o știm de la adult, cu pliuri (girusuri), șanțuri și structuri distincte. Știți voi, similar unei conopide.
Descarcă aplicația Parentool:
Schimbările mari, anatomice, acelea care s-ar vedea și cu ochiul liber, se reflectă intens și la nivel celular. Neuronii încep să producă substanțe diferite în funcție de zonele în care sunt localizați, care vor permite comunicarea între neuroni. Mai precis, celulele nervoase, nu pot transmite informații de la una la alta fără aceste substanțe. Momentul și modul în care acestea încep să se producă reprezintă momente cheie ale dezvoltării creierului.
În paralel, se formează căi nervoase, un fel de autostrăzi care poartă informația prin creier și de la creier la restul corpului și invers. Acestea pot parcurge distanțe de la milimetrii la metri.
Apoi se va forma neocortexul, cea mai nouă parte a creierului. Se spune că este partea care ne civilizează și umanizează. El are multiple funcții precum: coordonarea vederii, auzului, raționament, gândire conștientă și limbajul – capacitatea de a comunica, gestionarea emoțiilor și multe altele. Deși în viața intrauterină se dezvoltă multe lucruri într-un proces extrem de accelerat, creierul ajunge așa, cam la stadiu de casă la roșu față de vila aia minunată din plan.
Dezvoltarea creierului copilului de la naștere la 2 ani
Creierul continuă să se dezvolte după naștere, atât după un program prestabilit (genetic), cât și pe baza stimulilor exteriori pe care îi primește. Învață și se adaptează mediului, activităților, experiențelor copilașului. Practic, fiecare stimul pe care îl primește (sunete, culori, atingeri, mirosuri etc.) fiecare mișcare pe care o exersează, fiecare expresie facială pe care o înțelege reprezintă o zonă din creier în care s-au format noi legături.
Știați că la naștere creierul bebelușului cântărește în jur de 400 g, iar până la prima aniversare va ajunge la 1 kg?
În primii ani de viață numărul de conexiuni (sinapse) care se formează între neuroni este gigantic. În primul an, în fiecare secundă se formează peste 1 milion de noi conexiuni între neuroni. Acest fenomen este supra-numit big-bang sinaptic.
După 2 ani, numărul de sinapse începe să scadă. Din acel moment apare un fenomen nou, un fel de tăiere a sinapselor (synaptic pruning), în încercarea (și reușita) creierului de a fi cât mai eficient. Renunță la legăturile de care nu are nevoie și le păstrează doar pe cele mai utilizate.
De aceea, trebuie repetate frecvent informațiile, activitățile pe care dorim să le păstrăm în copiii noștri. În așa fel, creierul lor va înțelege că acestea sunt pe lista celor care merită păstrate.
Studiile efectuate prin imagistică prin rezonanță magnetică (IRM cerebral) arată modificările semnificative prin care trece creierul în primii 2-3 ani de viață. Un proces extrem de important care se poate observa este mielinizarea. Asta înseamnă că fiecare axon al fiecărui neuron este îmbrăcat într-un strat de mielină, o substanță cu multiple roluri. Mielina izolează similar manșonului care îmbracă firele electrice, în așa fel încât curentul să poată circula într-un singur sens și cu o viteză mare. Iar acest proces, la exterior se vede prin achizițiile pe care le capătă bebelușul, de la abilitatea de a-și susține capul, la a simți când are nevoie la oliță.
Dezvoltarea creierului copilului preșcolar
La vârstă preșcolară copiii trec printr-o dezvoltare psihologică intensă, implicit și creierul lor. Au o perioadă în care înfloresc, atât anatomic, cât și funcțional. Imediat după vârsta de 2 ani, putem observa modificări intense cognitive și comportamentale. Practic, dacă ești atent, poți întrevedea trăsăturile clare ale adultului în devenire.
Structurile cerebrale se conturează, își modifică forma, unele cresc în dimensiuni, iar altele scad. Cortexul este partea cea mai superficială a creierului, format din mai multe straturi de corpi neuronali (vorbim de 14-16 de bilioane de neuroni). Acesta este conectat cu absolut toate părțile corpului nostru. Este responsabil pentru o multitudine de aspecte: mișcare, simțuri, sensibilitate etc. se dezvoltă, se adaptează și evoluează adaptat genetic atât vârstei, cât și stimulilor.
Grosimea și volumul cortexului variază enorm de la o vârstă la alta, chiar și între copiii de aceeași vârstă. Spre exemplu, la 4 ani, anumite zone din cortex cresc foarte mult, iar altele scad considerabil. Acestea se observă în viața de zi cu zi, în modul în care se comportă și achizițiile pe care le fac.
Descarcă aplicația Parentool:
Totuși, începând de la 2 ani grosimea corticală scade treptat, ajungând la o formă adultă în jurul vârstei de 20 de ani. Surpinzător, un cortex mai gros nu înseamnă un creier mai deștept sau mai funcțional.
Ne putem gândi la perioada preșcolară ca la una dominată de dinamism și robustețe a proceselor de dezvoltare. Se pune emfază pe creștere, expansiune, care ulterior se vor cizela, finisa, odată cu maturizarea și experiența câștigată în timp.
Dezvoltarea creierului copilului școlar și adolescent: creierul dus la școală
Până la 6 ani, se atinge aproximativ 95% din dimensiunea maximă a creierului. Între 5 și 11 ani se observă modificări mai ales la nivelul lobilor frontali și occipitali.
Pe toată perioada copilăriei și adolescenței crește volumul substanței albă, formată din axonii neuronilor. Acest lucru arată creșterea conectivității și integrarea circuitelor neuronale disparate. Practic, cu cât cresc capătă experiență, se maturizează, cu atât ariile creierului devin din ce în ce mai conectate între ele.
Maturizarea creierului adolescentului este influențată de factori ereditari, de mediu, leziuni cerebrale apărute în diverse situații (ex. legate de naștere). Acestora li se pot adăuga statusul nutrițional, tiparul de somn și de hormonii sexuali (estrogen, progesteron și testosteron), care joacă un rol foarte important în mielinizare. De asemenea, predomină anumiți neurotransmițători (glutamatergici), ceea ce ar putea determina comportamentul tipic adolescentin, imatur și impulsiv.
Suplimentar, plasticitatea sinaptică (abilitatea de a se modifica, adapta) și eliberarea neurotransmițătorilor poate fi influențată în mod negativ de neurotoxine și droguri, inclusiv țigări, cofeină și alcool. Iar ținând cont că vorbim de adolescenți contactul cu astfel de substanțe nu e chiar rar întâlnit.
*Neurotransmițătorii sunt substanțe chimice care se găsesc în sistemul nervos. Ajută la transmiterea, modularea și amplificarea impulsurilor electrice transmise între neuroni în cadrul sinapselor.
Creierul adolescentin este marcat de schimbările semnificative care au loc la nivelul sistemului limbic. Acest lucru impactează auto-controlul, emoțiile, capacitatea de a lua decizii și predispune la comportamente riscante. De asemenea, apare o creștere bruscă a sintezei de mielină la nivelul lobului frontal, implicată în procesele cognitive din această perioadă.
Dezvoltarea și maturizarea cortexului prefrontal are loc în principal în timpul adolescenței și este finalizată până la 25 de ani. Acest aspect este extrem de important, întrucât această parte din creier determină îndeplinirea funcțiilor executive (comportamente complexe). E porțiunea aceea care ne ajută să fim raționali, e filtrul emoțiilor, zona responsabilă cu exprimarea personalității, cu luarea deciziilor, adaptarea comportamentului și multe altele.
În loc de concluzie
Modul în care se transformă creierul până la maturitate este extraordinar. Aceste procese ar putea fi încadrate la minuni dacă nu ar fi cercetări serioase care să explice pas cu pas ce se întâmplă. Pe măsură ce înțelegem schimbările prin care trece sistemul nervos și implicit, relația cu copilul nostru se poate schimba. Putem empatiza, putem sprijini, putem ajuta și în unele contexte, putem ierta comportamentele, limitele și întreg procesul de învățare.
Surse foto: cdc.gov, Pexels.com, Shutterstock.com
Descarcă aplicația Parentool:
