Depresia paternă este subiect destul de puțin întâlnit, deși este mai comun decât ne dăm seama. Depresia în rândul taților este o problemă delicată despre care se vorbește destul de puțin atât între părinți, cât și în lumea parentingului.
Vei afla din acest articol ce este depresia postnatală paternă, cum se manifestă în rândul taților și care sunt consecințele pe termen scurt și lung. De asemenea, vei putea citi ce variante de tratament există și cum putem să ne ajutăm partenerii în această perioadă.
Totuși, să nu uităm câtă bucurie aduce în fiecare familie apariția noului membru!
Ce este depresia paternă postnatală?
Un copil aduce multă bucurie în fiecare familie. Este cunoscut, însă, faptul că tranziția înspre viața de părinte atrage și momente mai puțin plăcute, pline de frustrare și stres. Sunt situațiile despre care, în general, nu vorbește nimeni în jurul viitorilor părinți.
Depresia post-partum cuprinde următoarele simptome:
- dispoziția tristă, în cea mai mare parte a timpului, mai multe zile consecutive (aprox. 4/7 sau mai mult, în cea mai mare parte a zilei);
- anhedonie (lipsa interesului pentru activitățile care îți aduceau bucurie);
- modificări ale apetitului (fără pofta de mâncare sau o poftă crescută, iar acest lucru se observă prin creștere sau pierdere în greutate);
- modificări ale somnului: în momentele în care este liniște în casă, doarme copilul sau copii, tu nu poți dormi și te gândești la lucrurile neplăcute de peste zi sau, dimpotrivă, ai vrea să tragi draperiile și să dormi toată ziua;
- senzație de neliniște sau încetinire psihomotorie;
- fatigabilitate sau oboseală;
- sentimente de vinovăție, auto-devalorizare: simți că greșești mai mult, că nu mai ești cel de dinainte;
- probleme de concentrare, deficit de memorie (îți este greu să iei anumite decizii);
- gânduri de a-ți face rău; un semnal de alarmă ar fi retragerea socială, schimbări majore în comportament, cu precădere față de cei dragi.
Depresia în rândul bărbaților arată diferit în anumite aspecte. În general, sunt mai irascibili, impulsivi, cu oboseală cronică, fără motivație. În acest context, prezintă un risc mai crescut pentru comportamentele cu risc, cum este consumul de alcool și substanțe.
În cazul în care tu, ca tată, experimentezi aceste simptome, sau dacă le observați la partener sau la cineva drag, este esențială atenția la detalii. Dacă durata acestora depășește două săptămâni și afectează o mare parte din activitățile de zi cu zi, este necesară vizita la medicul de familie sau orice fel de ajutor specializat.
Cum și când apare depresia paternă post-partum?
Cei mai importanți factori de risc pentru a dezvolta un episod depresiv post-partum sunt:
- Istoric de depresie;
- Hormonii (nivelul mai scăzut al testosteronului, care mai apoi tinde să se normalizeze). În studiul lor, Kim și Swain au descoperit că la proaspeții tătici există modificări hormonale cu rol în formarea și întărirea relației tată–copil prin scăderea nivelului de testosteron, așadar prin scăderea agresivității. În paralel, crește nivelul de estrogen, cortizol, vasopresină și prolactină, acestea având un rol important în formarea atașamentului părinte–copil. În cazul în care acestea au nivel scăzut, există factori de risc pentru depresia paternă post-partum.
- Depresia și anxietatea partenerei în timpul sarcinii (aproape jumătate dintre bărbații care au partenere cu depresie, vor avea semne de depresie);
- Deconectarea de mamă și sarcină. Nașterea și perioada post-partum reprezintă un interes deosebit pentru mamă. Atenția este îndreptată asupra fătului și a bebelușului mai apoi, perioadă în care tații doresc să fie implicați, dar de cele mai multe ori ajung să se simtă excluși;
- Adaptarea greoaie la statutul de părinte: primele săptămâni sunt caracterizate de atât de multe noutăți. Orice situație nouă necesită încercări repetate până să poți dezvolta mecanisme adaptative de coping, mecanisme bune de a face față schimbării.
- Privarea de somn: când te confrunți cu nopți nedormite, există posibilitatea să nu conștientizezi care sunt efectele în relația cu cei din jur;
- O stimă de sine scăzută;
- O rețea de suport deficitară: membrii familiei lărgite, prietenii, colegii nu îți oferă sprijin. Te poți confrunta cu remarci de genul: și noi am avut copil mic și nu ne-am plâns atât; ce e așa greu să crești un copil; copil mic, griji mici; ești norocos că ai un copil și nu te bucuri!
- Instabilitatea financiară (lipsa unui loc de muncă stabil sau venituri care nu acoperă noile nevoi ale familiei).
Descarcă aplicația Parentool:
Bărbații și depresia pre și postnatală
Un studiu făcut în 2019 a demonstrat faptul ca partenerii sunt expuși depresiei în primul trimestru de sarcină a mamei, dar cel mai frecvent în intervalul 3-6 luni post-partum.
Statistic vorbind, multe femei resimt depresia și anxietatea în timpul sarcinii. Dar și tații sunt frecvent expuși – 1 din 10 bărbați prezintă simptome caracteristice depresiei și anxietății în perioada post-partum. Conform unui studiu mai recent, publicat în anul 2021, acest procent a ajuns la 14%.
Conform DSM 5 (Manualul de diagnostic și statistică, ediția 5), depresia post-partum face referire doar la primele patru săptămâni post-partum. Studiul C. T Beck& Driscoll din 2006 ne arată, însă, că depresia post-partum poate apărea oricând în decursul primului an de la naștere atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților.
Consecințele depresiei paterne
Ne-tratarea unui episod depresiv atrage după sine consecințe pe termen scurt și lung, atât asupra persoanei, cât și asupra bebelușului, cu atât mai mult dacă ești părinte unic.
Printre acestea, se pot menționa:
- slaba funcție cognitivă (vocabular sărăcăcios sau coeficient de inteligență mai scăzut);
- vizitele medicale pot fi omise deoarece sănătatea bebelușului nu reprezintă un interes.
- tulburări de comportament în perioada copilăriei (cel mai frecvent întâlnim opoziționismul, acel NU la orice, agresivitatea față de oameni sau animale și alte comportamente asemănătoare).
O intervenție la timp pentru tratarea unui episod depresiv perinatal are șanse mari să reducă simptomele și să scadă șansele unei recăderi.
Variante de tratament pentru depresia postnatală
Există mai multe variante de tratament pentru aceste episoade depresive, însă cele mai importante sunt următoarele:
- Psihoterapia :
- terapia interpersonală: o terapie axată pe legătura dintre stresul psihic și cum pot fi afectate relațiile interpersonale;
- terapia cognitiv-comportamentală: o terapie activă, concentrată pe problemă și rezolvarea ei prin intermediul legăturii dintre gânduri, emoții și comportamente.
- terapie de cuplu, în special dacă ambii părinți trec prin depresie sau anxietate.
Farmacoterapia: tratamentul medicamentos necesar în depresie și anxietate, menit să obțină remisia. Episodul depresiv netratat duce la depresie cronică, scăzând calitatea vieții și încetinirea vindecării altor afecțiuni.
Cum ajutăm tații în această perioadă?
Dacă observi că partenerul tău trece printr-o perioadă mai dificilă, iată câteva lucruri simple pe care le poți face:
- Includerea în rutina zilnică de îngrijire a bebelușului (schimbarea scutecului, hrănire, îmbrăcare, plimbare etc.);
- Implicarea în liniștirea bebelușului în perioadele de agitație și plâns necontrolat, dându-i sentimentul de utilitate. Tatăl poate avea abilități de legănare, poate cânta nemaipomenit, îi poate face masaj după băiță. De asemenea, se poate apela la tehnica piele pe piele în care tatăl îl tine-n brațe și se răsfață amândoi prin această apropiere magică. Faptul că mama este foarte agitată când aude bebelușul plângând, iar tatăl reușește să-l calmeze are un rol benefic asupra mamei prin reducerea nivelului de cortizol, implicit prin reducerea nivelului de cortizol în lapte și păstrarea calmului bebelușului.
- împărțirea perioadelor de veghe din timpul nopții pentru o odihnă mai eficientă pentru amândoi. De multe ori, mamele au tendința de a se muta în altă cameră pentru a lăsa partenerul să doarmă pentru a se odihni pentru a doua zi de lucru. Acest obicei poate atrage după sine răcirea relației, sentimente de inutilitate, gelozie. Luați această decizie împreună, după o analiză atentă.
- petreceți timp împreună și acceptați faptul că viața de cuplu trece prin schimbări majore în această perioadă.
Rolul familiei în depresia paternă
De cele mai multe ori toată atenția este asupra bebelușului, iar mama se simte copleșită și vulnerabilă. Totuși, este important să observăm și tatăl și să recunoaștem semnele unei posibile depresii. Acesta poate fi încurajat să vorbească despre ce simte. Astfel, poate înțelege mai bine că trece prin schimbări firești perioadei și că poate găsi ajutor și înțelegere în familia sa extinsă.
◊ Citește și articolul: Depresie postnatală: de ce apare, care sunt simptomele și cum poți ajuta
Sursa foto: istockphoto.com
Descarcă aplicația Parentool:
