Cum ajută lectura dezvoltarea copiilor

Dragă părinte,

Vom parcurge împreună călătoria fascinantă în lumea cărților și vom înțelege cum cititul ajută prichindeii să se dezvolte.

Te vom ajuta să găsești răspunsul la următoarele întrebări:

  1. Ce abilități își dezvoltă copilul tău când citiți împreună?
  2. Cum anume se dezvoltă acele abilități?
  3. Cum poți susține dezvoltarea copilului tău prin lectură?
  4. Cum poți alege o carte potrivită?

Să le luăm pe rând. 

  1. Ce abilități își dezvoltă copilul când citiți împreună? Cum anume se dezvoltă aceste abilități?

a. Cititul împreună cu copilul ajută la dezvoltarea limbajului acestuia 

Probabil că știi deja că cititul împreună cu micuțul sau micuța ta îi susține dezvoltarea limbajului.

O serie de studii efectuate pe impactul lecturii asupra dezvoltării au arătat faptul că părinții care au citit copiilor încă din jurul vârstei de 6 luni au avut copii cu un limbaj oral mai dezvoltat în jurul vârstei de 12 luni, precum și mai târziu la vârsta de 16 luni.

O altă cercetare a arătat că expunerea copiilor la lectură la vârsta de 4 ani a fost  asociată direct cu capacitatea copilului de a citi  în clasa a III-a.

Acum știm că lectura împreună cu cel mic ajută la dezvoltarea limbajului acestuia. Dar cum anume se întâmplă asta? Care sunt mecanismele?

  • Atenția împărtășită 

Un prim mecanism prin care lectura susține dezvoltarea abilităților lingvistice este atenția împărtășită. Ce înseamnă asta mai exact? Un episod de atenție împărtășită este atunci când și părintele și copilul sunt atenți asupra aceluiași obiect, în cazul nostru asupra unei cărți. Atunci când și tu și copilul tău aveți atenția centrată asupra cărții pe care o citiți împreună, cel mic are oportunități de învățare pe care tu, ca adult, le poți promova prin solicitări sau întrebări adresate celui mic. 

Astfel, îl poți ruga pe copil să îți arate unde pe pagină se află văcuța sau îl poți întreba cum anume face văcuța. Prin acest tip de interacțiune, copilul atribuie mai ușor cuvântul ”văcuță” desenului care arată acest animal, iar vocabularul acestuia se îmbogățește astfel cu fiecare interacțiune cu o carte.  

  • Complexitatea mai mare a limbajului 

Limbajul scris este mai complex și sofisticat, conținând cuvinte mai puțin întâlnite și mai puțin folosite în limbajul de zi cu zi.

Cărțile pentru copii conțin cu 50% mai multe cuvinte rare decât programele tv sau conversatiile. 

În acest fel, copiii învață semnificația unor cuvinte noi, pe care nu le-ar întâlni în alte contexte. Așadar, cititul împreună cu ei de la vârste mici susține dezvoltarea limbajului prin expunerea copilului la un vocabular mai larg și la o structură a propoziției mai sofisticată decât în mod normal.

  • Învățarea de cuvinte 

Un al treilea mecanism prin care lectura dezvoltă limbajul copilului este faptul că părinții se angajează în învățarea de cuvinte în timpul activității de citit împreună. Stilurile diferite ale părinților de a aborda cititul sunt asociate cu rezultate diferite în dezvoltarea limbajului.

Astfel, 

  • dacă încurajezi copilul să spună cuvinte noi îl ajuți să își dezvolte limbajul expresiv (producerea limbajului), 
  • dacă îl ajuți pe cel mic să arate cu degetul obiectele denumite îi dezvoltă acestuia vocabularul receptiv (înțelegerea limbajului).
  • dacă obiceiul tău este să oferi informații, nu să îl întrebi despre aceste informații,  îl vei ajuta pe copil să aibă un vocabular imitativ mai ridicat (reproducerea/imitarea de cuvinte pe care mama le spune).

Sursa: Unsplah

  • Oportunitate de învățare prin joacă

Pe parcursul cititului împreună cu părintele, copilul învață să recunoască litere, să înțeleagă faptul că literele reprezintă cuvântul rostit de părinte, învață cum să țină o carte, cum să dea pagina și cum să citească de la stânga la dreapta, învață structura unei povești, precum și convenții literare ca sintaxa unei propoziții și gramatica limbii, învață să facă legătura între litere și sunete.

Încă din primele 6 luni, copiii încep să fie interesați de cărți, să urmărească indiciile părinților și să încerce să le manipuleze fizic. La această vârstă, cititul poate fi oportunitatea pentru a exersa abilități precum indicarea sau arătarea cu degetul a unui anumit obiect denumit de părinte, etichetarea unui obiect de către adult și descrierea trăsăturilor obiectelor și explorarea lor. 

  • Efectul bulgărelui de zăpadă 

Ceea ce este extrem de interesant de observat în procesul de lectură alături de cel mic este ceea ce specialiștii numesc ca fiind: efectul bulgărelui de zăpadă.

Să ne uităm la un exemplu.

Tu ca părinte îi citești copilului tău, Mark, încă din primele 6 luni de viață, ceea ce facilitează dezvoltarea abilităților lingvistice de bază ale lui Mark. Mai departe, lui Mark îi crește interesul față de cărți, ceea ce duce la mai multe momente în care tu și Mark citiți împreună. Mai multe momente de citit împreună cu Mark duc la câștiguri la nivel de vocabular expresiv și de înțelegere.

Este o relație reciprocă: dacă Mark se pricepe mai bine să înțeleagă, să citească și să pronunțe pe litere, atunci e foarte probabil ca Mark să citească mai mult. Pentru că se expune mai mult la literatură, înțelegerea, citirea și pronunțarea lui Mark se dezvoltă și mai mult. 

 Cum anume poți susține copilul în timpul lecturii?

Acum că am aflat care sunt mecanismele care ajută la dezvoltarea limbajului haide să vedem cum anume poți susține copilul în timpul lecturii:

  • Poți încuraja participarea copilului la activitatea de citit prin oferirea de feedback (ex. Ce frumos ai dat pagina, bravo!; Ce atent ești la poveste!)
  • Prin elaborarea ca răspuns la comentariile copilului (ex. Ai dreptate, ursulețul s-a întristat. Știi de ce? Pentru că nu a mai găsit miere)
  • Prin adresarea de întrebări deschise (ex. Cum crezi că s-a simțit ursulețul când prietenii i-au dăruit un borcan cu miere?)
  • Prin urmărirea intereselor copilului în timpul interacțiunii (ex. Ți se pare  mai interesantă acum cealaltă carte? Vrei să citim din aceea?)

Sursă Unsplash

 

b. Cititul împreună cu copilul susține dezvoltarea socio-emoțională a acestuia

Cititul poate contribui la dezvoltarea socio-emoțională a copiilor, literatura fiind un mod eficient de a face cititorul să resimtă emoții și empatie.

 Cărțile pentru copii prezintă, de cele mai multe ori, interacțiuni între alte persoane, animale sau personaje fantastice, astfel încât îți oferă oportunitatea de a discuta cu cel mic despre stări emoționale și situații sociale. Discutarea despre emoțiile și relațiile personajelor poate fi punctul de pornire pentru învățarea despre empatie și moduri optime de a reacționa la emoțiile altora. Totodată, discutarea despre emoții poate fi un context care îi ajută pe copii să își recunoască propriile emoții și să își înțeleagă mai bine propriile stări. 

Mai mult decât atât, lectura poate promova abilitatea de a lua în considerare perspectiva celuilalt.

Odată ce copilul poate vorbi și îți poate răspunde la întrebări, cititul împreună cu copilul poate fi văzută ca punct de pornire pe baza căruia părinții să încurajeze copiii să reflecteze la situația personajului. Adresarea de întrebări precum ”Mai ții minte când și ție ți s-a stricat jucăria preferată, la fel ca băiețelului din poveste? Cum te-ai simțit atunci?”, ”Cum crezi că se simte fetița acum că a primit cadoul dorit?”, ”La ce crezi că se gândește căluțul acum?” sau ”De ce crezi că s-a comportat așa copilul?” pot susține dezvoltarea socio-emoțională a copilului prin folosirea de către părinte a unui limbaj care evidențiază stările psihologice ale personajelor (emoții, gânduri, dorințe, intenții) și prin crearea de oportunități în care copilul să exerseze abilitatea de a considera perspectiva altuia.


Fii cu ochii pe noi pentru că urmează și partea a doua a articolului. Între timp, împărtășește cu noi care sunt cărțile preferate ale copilului tău.

 

Împărtășește cu prietenii tăi

Autor

  • Flavia Medrea

    Sunt un cercetător pasionat, entuziastă convinsă și optimistă incurabilă. Când vine vorba de cele mai importante realizări profesionale, acestea țin de formarea educațională. Am absolvit licența în domeniul de specializare Psihologie din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Am urmat cursurile masterului de Consiliere și intervenții psihologice în dezvoltarea umană din cadrul aceleiași universități. Sunt asistent de cercetare în cadrul Laboratorului de Psihologia Dezvoltării din cadrul facultății din 2016 până acum. În prezent sunt student doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Psihologie Cognitivă Aplicată, teza mea de doctorat centrându-se pe interacțiunea părinte-copil. Am urmat training-ul ”Mind-mindedness în cercetare și practică”, susținut de doamna profesor Elizabeth Meins în York, Marea Britanie. Training-ul acesta îmi permite să studiez constructul de mind-mindedness, creat de Meins (1997), construct care presupune investigarea interacțiunii părinte-copil din prisma abilității adultului de a fi atent la nevoile psihologice ale celui mic.

    Vezi toate articolele

Descoperă cursul video
Cele mai frecvente boli ale copilăriei
cu dr. Alexandra Constantin, medic pediatru

Lasă un răspuns

Lasă un răspuns