Salutare dragă părinte,

Povesteam în articolul anterior (îl poți citi aici) despre monitorizarea parentală și cum se reflectă aceasta în relația cu adolescenții.

Revenim către tine cu câteva strategii pe care le poți aplica în timpul pandemiei.

Contextul actual de la nivel global în ceea ce privește pandemia SARS-COV-2, a afectat nu doar economia mondială și piața muncii, ci și modul în care ne structurăm și desfășurăm activitățile zilnice. Ne-a afectat relaționarea interpersonală și familială. Suntem bombardați cu informații și update-uri cu privire la răspândirea virusului și a modului în care trebuie să ne ferim de infectare. 

Peste acest fond informațional, care pentru unii creează anxietate, este recomandat ca atât copiii cât și părinții să își continue activitatea și să încerce să colaboreze cât mai eficient, acasă. Ușor de spus. Dificil de făcut. Când ești adolescent, sau părinte de adolescent, știm că este dificil uneori să îți păstrezi calmul și să comunici  eficient atunci când petreci prea mult timp în același mediu.

Este necesar, însă,  să abordezi acest context ca pe o provocare și să încerci, în calitate de părinte, să îți sprijini în continuare copiii, atât  în contextul învățării, dar și pe partea de relaționare și dezvoltare socio-emoțională.

Sursa: Unsplash

Știm că este dificil să le faci pe toate și să jonglezi cu mai multe roluri în același timp. De aceea, îți oferim câteva strategii pe care le poți folosi pentru gestionarea relației cu adolescentul în timpul pandemiei.

 Normalizează starea de neliniște 

Asigură-te că adolescentul tău știe că ești alături de el/ea, comunică-i că ceea ce simte cu privire la situația actuală este ceva normal (atunci când ne confruntăm cu o situație nouă, este normal să apară o situație de disconfort, până reușim să deținem controlul asupra ei).

Încearcă  să îl încurajezi să își canalizeze starea de disconfort către o activitate nouă sau către una care l-ar putea ajuta să câștige informații noi despre cum se pot proteja de coronavirus. Poți accesa aici o sugestie de quiz din partea Unicef, pe care o puteți rezolva împreuna.

Oferă-i perspectivă

Discută cu adolescentul tău și asigură-te că are acces la informație sigură și exactă despre pandemia coronavirus. Este important să dezbateți situația pentru a evita supraestimarea sau subestimarea posibilității de infectare. Resursă recomandată aici.

 Contribuie la o schimbare de perspectivă 

Studiile de specialitate ne arată că în perioade dificile este foarte benefic dacă ne canalizăm energia înspre a-i ajuta pe ceilalți. Plecând de aici, îi poți aminti adolescentului tău  că menținerea normelor de igienă îl ajută atât pe el cât și pe cadrele medicale, prevenind astfel tratarea unui număr mare de bolnavi. De asemenea, se pot reduce din frustrările cauzate de restrângerea/amânarea unor activități (excursii, practicarea unui sport, ieșitul cu prietenii,etc.) dacă îi spui că aceste măsuri contribuie și la bunăstarea altora. Acum este momentul să transmitem adolescenților ideea de comunitate și întrajutorare colectivă.

Oferă distragere

Chiar dacă obținerea de informații cât mai noi despre pandemia COVID-19 ne dă o stare de control, aceasta nu persistă pe termen lung, deoarece multe informații din social media sunt inexacte sau vagi. De aceea, încearcă  să limitezi timpul petrecut de către adolescent căutând noi update-uri și asigură-te că ceea ce știu sunt informații corecte, exacte. De asemenea, propune-i alternative de activități pe care le poate realiza on-line: vizionarea de  streaming-uri online de spectacole, concerte, descărcarea și utilizarea unor aplicații educative, etc.

Încearcă să-ți  gestionezi propria neliniște

 Copiii simt atunci când ești tensionat(ă), iar chiar dacă ulterior tu vei fi cel care vei încerca să îi liniștești, efectul nu va fi cel scontat. Pe lângă contextele tensionate care apar uneori în relația cu un fiu/cu o fiică adolescentă, situația actuală de la nivel global poate crește nivelul de oboseală și tensiune pe care îl simți ca părinte. Astfel că este recomandat să fii atent/ă la semnalele oferite de corpul tău și să comunici cu copilul pe un fond de calm și acceptare.

Ei bine, comunicarea și monitorizarea comportamentului adolescenților nu este o muncă ușoară. Dacă își doresc o relație sănătoasă, marcată de încredere reciprocă, cu copiii lor și vor ca aceștia să rămână cât mai în siguranță, e necesar ca părinții să accepte nevoia de autonomie și intimitate a tinerilor, să înțeleagă că există zone în care adolescentul își cere autoritatea deplină (preferințe personale ce țin de stabilirea identității). Însă există și zone în care adolescentul recunoaște autoritatea părintelui (în chestiuni de moralitate sau cu privire la cum și când se plătesc facturi și cheltuieli, spre exemplu). . 

E important pentru copil și relația părinte-copil ca părintele să încerce să jongleze cu aceast continuum autonomie – suport parental între care pendulează copii lor. Și nu în ultimul rând, să încerce maximizarea cunoștințelor sale cu privire la activitățile adolescentului, nu prin control activ, ci prin încurajarea dezvăluirilor din partea acestuia. Iar în contextul pandemiei cu care ne confruntăm, atât părinții, cât și copii sunt provocați la calm, comunicare eficientă și susținere reciprocă. 

Scriitorul American John Updike, care s-a confruntat toată viața cu o boală fizică cronică, spunea că afecțiunea pe care a avut-o l-a motivat să devină cea mai bună versiune a sa. De aceea, trebuie să privim și aspectul pozitiv al contextului în care ne aflăm și să găsim resurse și modalități prin care să continuăm să menținem o relație pozitivă cu copiii nostril și chiar să căutăm metode prin care să o întărim și să o dezvoltăm.


 

Bibliografie:

Darling, N., Hames, K., & Cumsille, P. (2000, March). When parents and adolescents disagree: Disclosure strategies and motivations. In Society for Research in Adolescence Biennial Meetings, Chicago, IL.

https://www.unicef.org/romania/ro

https://www.nytimes.com/2020/03/11/well/family/coronavirus-teenagers-anxiety

Alexandra Marian

Sunt doctorandă în cadrul școlii doctorale Psihologie Cognitivă Aplicată, din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Formarea mea educațională include Licența în Psihologie și Master în Consiliere și Intervenții Psihologice în Dezvoltarea Umană, ambele absolvite în cadrul Universității Babeș-Bolyai. Activitatea mea științifică vizează studiul aspectelor de dezvoltare cognitivă la copii și adolescenț, mai specific, studiul dezvoltării flexibilității limbajului. Pe lângă implicarea în sfera didactică și științifică, încerc să fiu prezentă și într-o formă mai practică în comunitate, prin activitatea de consiliere vocațională și workshop-urile gândite pentru adoelscenți, studenți și persoane active pe piața muncii. Contact: alexandramarian@psychology.ro

Leave a Reply

Close Menu