Adrian Nicu Lupu este medic psihiatru și terapeut aflat în formare pe terapia cognitiv comportamentală. Este tată și soț și îi place să vorbească cu oamenii și să încerce să empatizeze. Pentru el, competența este cel mai important criteriu pentru a fi medic și își dorește să fie un sprijin celor din jur. Nu consideră că tulburările psihiatrice o etichetă definitivă și crede în lupta celui din fața sa.
Am povestit cu Adrian despre viața sa profesională după ce a devenit părinte, despre necesitatea tele-medicinei, precum și despre provocările de a fi părinte în zilele noastre. De asemenea, a subliniat importanța de a cere ajutor specializat atunci când este nevoie.
Început de poveste.
Lui Adrian Nicu Lupu i-a plăcut dintotdeauna să asculte problemele celui de alături, mai ales dacă nimeni altcineva nu este interesat.
M-am născut un introvertit, dar am schimbat asta conștient. Am învățat, astfel, să caut căi de comunicare acolo unde nu te aștepți. De multe ori, am observat că lipsa de (pre)judecată, ascultarea activă și intenția sinceră de a ajuta fac mult în a ancora un suflet suferind într-un dialog de unde poate porni vindecarea.
Experiența sa de părinte l-a schimbat ca profesionist:
Auzisem că nimic nu „va mai fi la fel”, dar nu mă așteptam ca prioritățile și modul de a-mi doza implicarea (și energia) să se schimbe așa de mult! Acum îi înțeleg pe părinții care îi întreabă pe medici „dar dvs. aveți copii?” Obișnuiam să consider că dacă știi ce trebuie făcut e suficient ca să ghidezi pe cineva. Dar am descoperit că de multe ori să știi pe pielea ta ce trebuie făcut, cel puțin parțial, mă ajută să mă implic mult mai autentic, mai energic și mai conștient de dificultățile pe care cel din fața mea le are de înfruntat.
Adrian Nicu Lupu și Parentool
Adrian consideră că Parentool este o formă de tele-medicină atât de deficitară ca prezență în România.
Pentru un părinte îngrijorat cred că este o mare diferență să ai acces la urechea unui specialist în domeniu de pe telefon sau calculator, atunci când apar probleme sau întrebări presante. Orientarea inițială scurtează mult durata până când un viitor pacient poate obține ajutorul de care are nevoie.
Câți dintre noi nu am așteptat ore pe holurile unei instituții doar ca să aflăm că am început unde nu trebuia? Într-un cuvânt, pentru mine, Parentool este o formă de triaj digital.
Din interacțiunile sale din aplicația Parentool, precum și din practică din cabinet, a observat că părinții se luptă cel mai des cu depresia și anxietatea. De asemenea, există și diverse forme reactive la probleme foarte grele din mediul lor înconjurător (lipsa suportului partenerului, nesiguranța financiară, îmbolnăvirea cuiva iubit etc).
Primul pas să fim bine cu noi este să cerem ajutor. Cred că aici ajută această aplicație: nu va rezolva depresia unei tinere mămici, de exemplu, dar o va pune pe un drum spre ajutorul de care are nevoie. De exemplu, zilnic amânăm diverse trebuințe pe care le avem, dar când am citit despre problema mea și am și vorbit cu un specialist despre asta, necesitatea mea a devenit focusul principal și acum ne putem ocupa de ea.
Descarcă aplicația Parentool:
Descarcă aplicația Parentool:
Părinții de azi și părinții de ieri
Adrian Nicu Lupu a observat că cei 7 ani de acasă nu sunt doar pentru educație.
Forma de atașament pe care avem sau nu norocul să o dezvoltăm în copilărie, resursele pe care le construim de la o vârstă fragedă și modul de a rezolva problemele sunt pilonii pe care construim viața noastră de adult. Fără o fundație solidă avem mai mult de muncă când pământul ne fuge de sub picioare. Nu este imposibil, dar de multe ori avem nevoie de ajutor de la cei din jur.
Adrian crede că oamenii din ziua de azi sunt mai cerebrali, mai prezenți emoțional. Dezavantajul este că fiind ființe mai reactive, suntem mai sensibili la evenimentele negative de viață.
Mă refer aici la a sta cu copilul în spital în loc să te bucuri în tihnă acasă de noul tău bebe. Mă refer la dezamăgirea și frica partenerului când celălalt începe să consume din ce în ce mai des alcool și să renunțe la responsabilități. Mă gândesc la neliniștile constante care ne parazitează uneori în ciuda efortului de a ne asigura că totul va fi bine. Astăzi avem un set diferit de provocări față de părinții noștri și avem nevoie de abilități diferite pentru a le gestiona.
Toți vrem să fim mai buni decât părinții noștri și asta este util. Totul trebuie să fie moderat, chiar și dorința de a fi mai buni decât am învățat de la alții. Oricâte cărți de parenting citesc, când sunt obosit și ceva mă face să explodez, tot tehnicile de școală veche apar ca primul instinct. Este normal și asta se va schimba doar printr-un lung exercițiu.
Asta nu înseamnă că metodele alor noștri erau complet greșite. Să ne amintim că noi, cei de acum, suntem aici tocmai datorită părinților care au avut de furcă cu un sistem politic rigid, o condiție de trai liminară etc. Îmbunătățirea bagajului transgenerațional se face șosetă cu șosetă, nu prin schimbarea bruscă a valizei!
Ce facem cu burnoutul parental?
Ca părinte al unui copil foarte activ, Adrian spune că înțelege gândurile unor părinți care se întreabă: „cum pot să fiu calm cu omulețul acesta dacă nu am dormit măcar 5 ore?” sau „oare cum voi trece peste acești primi ani, când mie îmi e greu de la o parte a zilei la alta?”.
De obicei, burnoutul apare la perfecționiști. Cred că primul pas este să nu uităm că și noi, părinții, suntem oameni limitați, aflați pe un drum de dezvoltare. Cu toții vrem să fim o formă supremă de înțelepciune și calm în fața copilului nostru. Dar este greu să fim așa fără să muncim la noi înșine tocmai prin confruntarea cu frustrarea, tristețea și ambițiile rigide pe care le putem întâlni.
De asemenea, e important de menționat onestitatea emoțională cu noi înșine. Cred că este important să nu reprimăm că uneori suntem furioși pe cel mic, că uneori nu ne place de ce face el sau chiar de el. Nu este un capăt de lume. Ba chiar consider vital ca cel mic să observe că părintele nu este o autoritate indiferentă, că și el are emoții și să vadă în primul rând la părinte (și apoi la alții) cum gestionează asta.
„Acum sunt furios pe tine, mă supără când țipi la mine, dar chiar dacă simt asta acum să știi că tati/mami te iubește și când este supărat pe tine.”
Generația Parentool
Adrian Nicu Lupu crede că este o generația care va avea avantaje și dezavantaje. Accesul la informație poate deveni o sursă de anxietate sau de comparație negativă pentru un proaspăt părinte.
Este important ca părintele să se simtă important. Chiar primordial. Poate nu este o oază de calm, poate deseori se simte depășit de task-urile zilnice care se întind în fața lui. Dar asta este ok. Atât timp cât stă lângă copilul acela, deja este un campion.
Cum stă lângă copil este, desigur, important și aici poate beneficia de idei, de ghidaj sau pur și simplu de un serviciu medical informațional. Încă nu îmi pot imagina cum va fi generația Parentool, dar sper că vom lucra împreună, atât noi, specialiștii, cât și părinții pentru a ne obține cea mai bună formă în condițiile date.
Ne bucurăm să-l avem alături pe Adrian Nicu Lupu în echipa Parentool și îl poți descoperi pe blogul nostru. Dacă ai întrebări în legătură cu domeniul lui de expertiză, descarcă aplicația Parentool și scrie-i preocupările tale.
Descarcă aplicația Parentool:
